Prajiturile copilariei in amintirile colegilor de la CIEL Romania – Continuare

Pentru ca Sarbatorile se apropie si amintirile din copilarie ne revin in minte, mai ales cele legate de familie si de aromele venite din bucataria in care se preparau bunatati, alti si alti colegi de la CIEL mi-au povestit care era <dulcele> copilariei lor si ce il facea atat de minunat.

Aceste amintiri (sau sa le spunem mai bine emotii?) se adauga povestirilor stranse deja AICI despre dulciurile pregatite cu mult drag (si uneori din mai nimic) de catre mamele si bunicile noastre, deserturi care depasesc cu mult actualele <frantuzisme> din cofetarii. Aceste povestiri au avut in randul vostru, al prietenilor nostri, un ecou care m-a surprins foarte placut: ne-ati pomenit, la randul vostru, despre bezele, prajituri de casa, clatite si, bineinteles cozonac si placinte, pe care le savurati cand erati doar niste pusti, impreuna cu familia si cu prietenii..

Iata mai jos noile raspunsuri venite din echipa CIEL – asteptam sa ne spui care era prajitura ta preferata!

Roxana Epure, Managing Partner

Grisul cu lapte e desertul copilariei mele.
Sunt norocoasa sa o fi cunoscut pe strabunica mea, cea la care ne adunam mai toti copiii din sat. Grisul preparat de ea mi se pare si acum mai bun decat orice desert din lumea asta: aroma data de laptele proaspat, fiert afara, la foc de lemne, usor lipit si afumat, si faptul ca mancam impreuna cu toti copiii din vecini, pe fuga, ca sa ne intoarcem repede la joaca, bataia pe crusta de deasupra… hmm, gustul copilariei la tara “

Bogdan Gradinaru, Client Division Manager

Desertul meu preferat a fost mereu ciocolata de casa. In perioada copilariei mele era destul de greu sa faci rost de lapte praf pentru a o prepara. Bine, era si scump – cel putin asa spunea mama. Asa ca m-am imprietenit cu un baiat de la o scara vecina, a carui mama era bucatareasa la Spitalul Judetean si avea mereu prin camara cutii cu lapte praf.

Asa ca am ajuns sa fac schimburi cu el pentru a obtine din cand in cand cate o cutie de lapte praf, ca sa o rog pe mama sa-mi faca ciocolata de casa.

Daca nu avea cacao si nu ne permiteam sa luam, imi facea alba. Cand aveam cacao,era sarbatoare: facea o minunatie de ciocolata, neagra, care imi placea asa de mult, incat uneori nici nu o lasam prea mult la frigider sa se intareasca, o mancam mai mult lichida.

Si in ziua de astazi, tot ciocolata de casa a ramas preferata (urmata de salamul de biscuiti), doar ca o iau din comert….

Alexandru Maftei, Departamentul Dezvoltare

Mie imi placeau tare mult in copilarie placintele poalele-n brau facute de bunica, numai ea stia sa le dea acel gust special…

Andreea Chiurciu, Marketing Assistant

E simplu: placinta cu branza de vaci! Era geniala la gust si numai bunica mea stie sa o faca atat de buna. Imi aminteste de momentele fericite in care eram cu toata familia la masa si mancam o tava intreaga!

Mihaela Stanescu, Departamentul Vanzari

Dulciurile copilariei… am cateva preferate: cornulete cu nuca facute de o vecina in varsta, a caror aroma o simteam inca de pe strada, unde ne jucam.  Bezele facute de mama. Prajitura cartof de la cofetaria din cartier, pentru care mai furam bani de la bunicul.

Daca vrei sa afli mai multe despre echipa CIEL Romania sau sa lucrezi cu noi, te asteptam aici.